Stăpân pe sine.

Iubesc proverbele Scripturii. În ele găsesc soluțiile practice ale lui Dumnezeu pentru credincioșii contemporani. Iată un îndemn practic.

Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi. – Proverbe 16:32.

Cartea proverbe din Scriptură, este un izvor infinit de sfaturi pe care Solomon le trasmite în speranța aplicării lor depline de copiii lui. Lumea zilelor noastre propune ca alternativă la bun simț, etică și morală, un sistem de gândire violent. Observ în mijloacele de transport în comun, răspunsurile pe care oamenii le oferă într-un context de injustiție față de propria persoană. Agitația din trafic face ca odată cu nervii, să iasă și cuvinte necenzurate de claxon.

Împăratul Solomon, prin atenta observare a situaților conflictuale la care a asistat, trage o concluzie interesantă spunând că, cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz. Omul valoros în opinia lui Solomon, va fi cel ce cunoaște și stăpânește arta autocontrolului. În perioada în care scrie proverbele, mulțimea admira un soldat capabil, viteaz, nobil, violent în obținerea îndependenței pentru popor, dar Solomon declară că cel ce știe să își stăpânească emoțiile, cel ce refuză să fie condus de impulsul reacților mâniei, poate fi cu mult mai nobil decât omul medalilor și al trofeelor câștigate cu sabia.

A doua calitate pe care o scoate în evidență, este stăpânirea de sine. Cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi. Interesant că sinele este un stăpân aspru, dur, violent, sinele este boss-ul care dictează acțiuni, reacții, decizii. Solomon vorbește despre omul credincios care a reușit cea mai mare victorie pe care o poate obține într-o viață, victoria asupra sinelui. El stăpânește sinele, nu invers. Controlul reacților, poate fi exersat prin puterea Duhului Sfânt care înnoiește ființa omului.

Prețuirea unui credincios nu crește făcând suma predicilor spuse, a cântărilor compuse și cântate, a vizitelor și banilor învestiți în cei defavorizați sociali, ci crește în urma stăpânirii situaților neprevăzute. Poate în săptâmâna în care am intrat, vor fi participanți în trafic care te vor claxona lung, poate vei pierde locul de muncă, poate ca din nimic se iscă certuri cu rudele sau diavolul te va căuta pentru a te dovedii public ca un om al nestăpânirii de sine. Veghează și exersează lupta prin victorie împotriva sinelui tău.

Solomon a dovedit stăpânire de sine când două mame cu doi copii, unul mort și unul viu disputau viața celui rămas în viață. Testul confirmării înțelepciunii lui Dumnezeu în stăpânirea sa de sine, a fost câștigat prin soluția radicală de a cere o nebunie, să taie copilul în două. Trebuie sânge rece să știi să fi calm, liniștit și stăpân pe situație. Într-o astfel de situație de conflict, inima mamei a cerut viața copilului prin renunțarea la dreptul de-al crește, pe când cealaltă femeie știind că n-are copilul viu, a cerut moartea din invidie a celui viu. Acolo Dumnezeu a văzut inima mamelor și inima împăratului.

Testul a fost dat, examenul e promovat, copilul se întoarce în brațele mamei, dar Solomon rămâne marcat la începutul domniei, de forța pe care Dumnezeu i-o dă de a fi stăpân pe situații imprevizibile. Nu e psihologie, e darul și harul lui Dumnezeu exersat în viața credinciosului contemporan. Stăpânul meu e Dumnezeu, nu sinele. Cine e stăpânul tău?